Diagnostic imagistic · Diagnostic & imagistică
Ecografie
Evaluare ecografică pentru investigația organelor abdominale și a țesuturilor moi.
Ecografia arată interiorul organelor în timp real, fără radiații și fără incizie. Este investigația care transformă „ficatul pare mărit“ într-o descriere utilă: structură, ecogenitate, prezența unor formațiuni.
Ecografia abdominală
Se evaluează ficatul, splina, rinichii, vezica urinară, tractul digestiv, pancreasul și ganglionii. Este investigația de bază la pacientul care vomită cronic, slăbește fără explicație, are analize renale sau hepatice modificate, ori prezintă durere abdominală.
Prezența lichidului liber în abdomen — semn important în traumatisme și în câteva boli grave — se identifică rapid ecografic.
Pregătirea
Pentru un rezultat corect, pacientul ar trebui să fie nemâncat de câteva ore, iar vezica plină ajută la evaluarea ei. Zona examinată se tunde și se aplică gel. Examinarea durează de obicei între 20 și 40 de minute.
Ce urmează după
Ecografia orientează, dar nu întotdeauna decide. O formațiune descoperită ecografic poate necesita puncție, analize suplimentare sau, uneori, investigație imagistică mai avansată în alt centru. Vă explicăm concret ce arată imaginea și ce nu poate ea să spună.
Întrebări frecvente
Trebuie tuns animalul?
De regulă da, pe zona examinată. Aerul dintre păr și piele blochează ultrasunetele, iar fără tuns imaginea este adesea neconcludentă. Părul crește la loc.
Ecografia doare?
Nu. Este neinvazivă și se face cu pacientul conștient. Singurul disconfort real apare când zona examinată este deja dureroasă din cauza bolii.
Ecografie sau radiografie?
Sunt complementare, nu alternative. Radiografia arată conturul și osul; ecografia arată structura interioară a organelor. Alegerea — sau combinația — depinde de suspiciunea clinică.